| 1.
|
PROST'I1, prostesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre oameni) A-si pierde puterea de gândire, inteligenţa, a deveni prost; a se tâmpi. ♦ (Fam.; despre oameni) A avea o comportare nenaturală, afectată, plină de mofturi, de pretenţii; (fam.) a se fandosi, a se izmeni ( 1). ♦ Refl. si tranz. A-si pierde sau a face să-si piardă cumpătul, dreapta judecată; a (se) zăpăci. ♦ (Despre lucruri) A-si pierde din calităţi, din valoare, a nu mai corespunde scopului. 2. Tranz. (Fam.) A induce pe cineva în eroare, a-l duce cu vorba; a păcăli, a însela. - Din prost.Sursă
: DEX'98
( 35939)
- ana_zecheru |
| |
| 2.
|
PROST'I2, prostesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A cersi. - Din sl. prostiti "a ierta". Sursă
: DEX'98
( 35940)
- ana_zecheru |
| |
| 3.
|
|
| |
| 4.
|
PROST'I vb. 1. a (se) îndobitoci, a (se) tâmpi, (pop.) a (se) năuci, (reg.) a (se) hăbăuci, (Transilv. si Olt.) a (se) tonti. (Viaţa pe care o duce l-a ~ de tot.) 2. v. idiotiza. 3. v. afecta. 4. v. însela. 5. a se degrada. (Marfa asta s-a ~ de tot.)Sursă
: Sinonime
( 203941)
- siveco |
| |
| 5.
|
prost'i (a deveni prost, a cersi) vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. prost'esc, imperf. 3 sg. proste'a; conj. prez. 3 sg. si pl. proste'ască Sursă
: DOR
(275005)
- siveco |
| |
| 6.
|
A PROST//'I ~'esc tranz. 1) A face să se prostească. 2) fam. A trata ca pe un prost (păcălind, înselând). /Din prost Sursă
: NODEX
(349730)
- siveco |
| |
| 7.
|
A SE PROST//'I mă ~'esc intranz. 1) (de- spre persoane) A deveni prost; a pierde inteligenţa; a se năuci; a se tâmpi. 2) A ajunge în stare de buimăceală; a se buimăci; a se zăpăci; a se năuci. 3) fam. A avea o comportare afectată, plină de mofturi. /Din prost Sursă
: NODEX
(349731)
- siveco |
| |
|
|